CUI SE ADRESEAZA PROGRAMUL NAȚIONAL DE REABILITARE TERMICĂ?
Asociațiilor de proprietari care doresc să crească performanța energetică a blocurilor de locuințe construite pe baza unui proiect elaborat până la data de 31.12.2005, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.
CE PRESUPUNE REABILITAREA TERMICĂ?
lucrări de reabilitare termică a anvelopei: izolarea termică a pereților exteriori ai blocului, înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuințe, termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planșeului peste ultimul nivel în cazul existenței șarpantei, închiderea balcoanelor și/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeților, izolarea termică a planșeului peste subsol;
lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea instalației de distribuție între punctul de racord și planșeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare, repararea/ înlocuirea cazanului și/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară;
reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului termic – încălzire și apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuințe, include montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare și izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură și masă și al creșterii eficienței energetice;
lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum;
instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură și/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziționarea acestora.
repararea/înlocuirea, după caz, a mecanismelor de acţionare electrică a ascensoarelor de persoane, în baza unui raport tehnic de specialitate;
În funcție de rezultatele expertizei tehnice și ale auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga:
repararea elementelor de construcție ale fațadei care prezintă potențial pericol de desprindere și /sau afectează funcționalitatea blocului de locuințe
repararea acoperișului tip terasă/șarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei / învelitoarei tip șarpantă
demontarea instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele / terasa blocului de locuințe, precum și remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenție
refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenție
repararea / refacerea canalelor de ventilație din apartamente în scopul menținerii / realizării ventilării naturale a spațiilor ocupate
realizarea lucrărilor de rebranșare a blocului de locuințe la sistemul centralizat de producere și furnizare a energiei termice
montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie
repararea trotuarelor de protecție, în scopul eliminării infiltrațiilor la infrastructura blocului de locuințe
repararea / înlocuirea instalației de distribuție a apei reci și / sau a colectoarelor de canalizare menajeră și / sau pluvială din subsolul blocului de locuințe până la căminul de branșament / de racord
montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie atât pentru încălzire, cât și pentru apă caldă de consum.
CARE SUNT PRINCIPALELE OBIECTIVELE ALE PROGRAMULUI NAȚIONAL DE REABILITARE TERMICĂ?
Îmbunătățirea condițiilor de igienă și confort termic;
Reducerea pierderilor de căldura și a consumurilor energetice;
Reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire și apa caldă de consum;
Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie;
Păstrarea valorii arhitecturale, ambientale și de integrare cromatică în mediul urban.
DE CE SĂ INVESTIM ÎN REABILITAREA TERMICĂ A LOCUINȚEI?
Există foarte multe argumente care pledează pentru reabilitarea termică a blocului în care locuiți. Enumerăm doar câteva dintre ele:
reducerea consumului de energie pentru încălzirea blocurilor de locuințe are ca efecte reducerea costurilor de întreținere cu încălzirea;
diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
creșterea independenței energetice, prin reducerea consumului de combustibil utilizat la prepararea agentului termic pentru încălzire, precum și ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.
CÂT COSTĂ REABILITAREA TERMICĂ
Pentru obiectivele de investiţii incluse în program înainte de anul 2019
Asociația de locatari plătește 20% din costul total al lucrărilor de reabilitare. Restul de 80% este asigurat de la bugetul de stat și cel local.
Procentul de 20% din totalul lucrărilor de reabilitare se împarte între toți proprietarii, fiecăruia revenindu-i o cotă parte în funcție de cota parte indiviză ce revine fiecărui proprietar.
În cazul în care asociația, unul sau mai mulți proprietari nu își pot achita partea ce le revine, primăria poate prelua parțial sau integral costurile și poate decide modul în care se va recupera ulterior suma de bani.
80% din costul reabilitării termice este asigurat astfel:
50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe;
30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul local multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
Pentru obiectivele de investiţii incluse în program începând cu anul 2019
(1) Finanţarea executării lucrărilor de intervenţie se asigură astfel:
60% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
40% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite, precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite.
(2) Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale se stabileşte pe baza unor criterii socio-economice, în limita unei cote de maximum 30% din valoarea executării lucrărilor de intervenţie, şi se aprobă prin hotărâre a consiliilor locale, respectiv ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
(3) Cota de contribuţie a asociaţiei de proprietari nu poate fi mai mică de 10% din valoarea executării lucrărilor de intervenţie şi se asigură de către aceasta pe durata executării lucrărilor de intervenţie, în baza situaţiilor de lucrări.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie proprie a asociaţiilor de proprietari, prevăzute la alin. (3), sunt considerate cheltuieli de natură socială şi nu se recuperează de la următoarele categorii de proprietari, persoane fizice:
persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întreţinere;
persoane singure/familii care, în ultimele 3 luni anterioare efectuării anchetei sociale de către autoritatea administraţiei publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie;
veterani de război şi soţi/soţii supravieţuitori/supravieţuitoare ai/ale acestora;
pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sunt sub câştigul salarial mediu net pe economie.
