Aparatul primarului

aparatul primarului

Primarul are in subordinea sa un aparat propriu ce comunica cu locuitorii orasului....

Citeste mai mult

Hotarari CL

hotarari cl

Hotararile CL sunt supuse votarii si se refera la buna functionare a comunitatii...

Citeste mai mult

Documente contabile

documente contabile

Aici va sunt prezentate bugetul, bilantul, rectificarile si alte acte privind banii comunei

Citeste mai mult

Declaratii de avere

declaratie de avere si interese

Aici gasiti declaratiile de avere si interese ale membrilor CL si functionarilor publici...

Citeste mai mult

Contact

contact

Printr-un singur click luati legatura cu noi privind problemele pe care le aveti

Citeste mai mult

Săpaturile arheologice atesta existenta locuirii acestor meleaguri inca de la jumătatea mileniului III ien. Primele însemnări scrise despre Murgeni
ca fiind o comunitate de oameni liberi (razesi) apar in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) si se adaugă in timpul domniei lui Ştefan cel
Mare (1457-1504) timp in care oraşul se documentează si arheologic. Ca atestare a localităţii Murgeni, in tradiţia populara se păstrează legenda
ca locuitorii din valea Prutului au întâmpinat pe Ştefan cel Mare la Adjud in 1457.

Ca unul care a văzut lumina zilei pe aceste locuri - Dimitrie Cantemir, cărturar de renume mondial, ne-a lăsat o deosebit de preţioasa lucrare  intitulata"description Moldaviae" (1716), pe a cărei harta este consemnat si Murgeni. Dintre geologi amintim:
Gr. Cobilcescu - Studii geologice si paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele parti ale României, Iasi, (1883) ,
I. Simionescu - Contribuţii la geologia Moldovei dintre Şiret si Prut, analele Academiei Romane (1903),R.Sevastos (1909) - Depozitele
cuaternare din şesul Prutului si ak Jijiei, Anuarul Institutului geologic al Romanian, vol.IX,1922, Limita Sarmatianului, Meotianului si Pontianului intre Şiret si Prut, Anuarul Institului geologic al Romanian, voi.IX,1922,
N. Macarovici - Asupra fauneide mamifere terţiare de la Giurcanijud. Falciu, Analele Academiei România, tom XIV (1938), etc.
Cercetarea geologica a fost organic legata de cercetarea geografica prin M. David - O schiţa monografica a Podişului Sarmatic din Moldova, 1921,
Cercetări geologice in Podişul Moldovenesc, (1922), I. Sandru (1957), un loc deosebit revenindu-I neobositului, pasionatului profesor Univ.
Al.I.Cuza-Iasi I. Gugiuman, fiu devotat al acestui ţinut, căruia i-a consacrat, începând din anul 1932, o rodnica si valoroasa opera ştiinţifica din care amintim "Ţinutul Elan-Horincea pe harta lui D Cantemir", Referitor la Populaţia si aşezările omeneşti din drepresiune amintim lucrarea "Observatiuni asupra modului de grupare a aşezărilor omeneşti sin stepa deluroasa a Faldului, Bulet. Soc.rom. geogr. Tom LVII, Bucureşti,1938 .
Gh. Ghibanescu, in desele lui calatorii de dupa 1888 nota:"Aspectul acestei vai a Elanului e din cele mai pitoreşti.
...drum in parte obositor de raristea asezarilo si a satelor relative mici ce se afla pe cursul lui, e cu îndestulare răsplătiţi prin varietatea priveliştii ce ti se
desfăşoară pe dreapta drumului. In timp ce pe stânga ai coaste de dealuri rapoase si in loc, ce fac sa cada drept deasupra apeii Elanului, pe dreapta ai o serie de deschizături de vai in care s-au descălecat din cele mai vechi timpuri sate nenumărate de razesi... lasand tocmai cursul  principal al Elanului gol de sate, din cauza împrejurărilor istorice petrecute pe aceasta vale... ce era drumul deschis al Caslelorr turceşti si tatarasti din fata
Bugeacului"- Surete si izvoade, Iasi, 1906.
Alti ostenitori au fost M. Costachescu - Documente Moldoveneşti, voiII, Iasi,1932 si Virgil Caraivan-Razesul.

Cercetarea istorica a continuat prin Mircea Petrescu-Dambovita - Raport asupra săpaturilor arheologice din judeţele Corvului si Tutova,
1950, Contribuţii arheologice la problema începuturilor feudalismului in Moldova, 1956, N. Zaharia, sa -Aşezări din Moldova. De la paleolitic pana in
secuiul al XVII-lea-1970, Constantin Cihodaru si Radu Vulpe - Raport asuupra săpaturilor de la Suletea si Barlalesti (Murgeni)-1951, Dan Gh. Teodor - Săpaturi arheologice la Vadeni-Murgeni- 1966, Vasile Palade- săpaturi arheologice la Bogdanesti - Falciu, Ghenuta Coman - Cercetări arheologice cu privire la secolele V-IX in sudul Moldovei (Stepa colinara Horincea-Elan-Prut,1969, Noi cercetări arheologice in jumătatea sudica a Moldovei, sec V-XII, 1973, MurgeniContributii la istoria unei străvechi aşezări, 1973. Despre Ghenuta Coman-profesor la Liceul Teoretic Murgeni, prof dr.docent Mircea PetrescuDambovita nota ca munca plina de pasiune si devotament a avut ca rezultat un număr mare de lucrări de interes ştiinţific unanim recunoscute si apreciate si de  alti cercetători: Ion Nistor - Membru al Acedemiei Romane, s.a.
Aceste cercetări din trecut precum si cele din prezent sau din viitor arata atenţia de care se bucura acest ţinut.

Informatii detaliate

Cine e online 

We have 100824 guests and no members online

Scroll to top